w w w . t u t e a . r o

„ Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. ”

Petre Ţuţea


ACASĂ | VIAŢA | OPERA | FOTOGRAFII | VIDEO | EVOCĂRI | LEGĂTURI | CONTACT

Dialogul dintre Petre Ţutea şi Lucian Despa

Dialogul dintre Petre Tutea si Lucian Despa s-a purtat la garsoniera filosofului de langa parcul Cismogiu in Ianuarie 1991.

-Domnule profesor, sunt personalitati care s-au format in perioada interbelica si au ajuns nume de o mare sonoritate in lume. As vrea sa va intreb, ce credeti ca trebuie romanii sa invete de la ei?Ma refer la Cioran , Eliade, Ionesco. Ce e bine sa pastreze romanii pentru fiinta lor spirituala?
-De la ei nu se poate invata nimic . Fiindca ei sunt ei.
-Ma refer bineinteles la opera lor.
-Aia e altceva. Ei nu pot figura ca modele subiective ci ca modele teoretice obiective.Un singur lucru trebuie sa invete: Sa nu practice fata de poporul roman patosul aristocratic al distantei.Adica sa faca judecati de valoare asupra lui, asupra poporului roman, raportandu-l la popoarele mari, istorice si intrand intr-o melancolie fara iesire, manifesta…Cioran a avut acest pesimism in ceea ce priveste destinul poporului roman.Prima conditie a unui roman este sa creada ca poporul roman este asa cum sunt pomii, cum sunt animalele, cum e regnul mineral sau vegeta lsau animal, asa este si poporul roman.Ce face poporul roman este mai putin important decat faptul ca el este pe lume.Acest este indica o existenta deosebita in configuratia europeana.Asta e parerea mea.Pai, Cioran a fost pesimist in ceea ce priveste poporul roman.
Prima conditie a unui roman este sa creada ca poporul roman este asa cum sunt pomii,cum sunt animalele,cum e regnul mineral sau vegetal sau animal,asa este si poporul roman.Ce face poporul roman e mai putin important decat faptul ca el este pe lume.Acest “este” indica o existenta deosebita in configuratia europeana.Asta e parerea mea.Pai,Cioran a fost pesimist in cea ce priveste poporul roman.
-Asi fi vrut sa va referiti la pozitia lui religioasa care,de multe ori,a fost foarte critica fata de crestinism.Cioran a scris randuri exterm de violente…
Pai, n-a scris el bazaconia aia “Pe culmile disperari?” de la “Pe culmile disperari”- acea revolta infantila- n-a evoluat deloc.
-Dar, in Ispita de a trai…
-La tentation d’exister?
-… a vorbit despre crestinism ca despre filosofia ca a …
-… negat existenta…
-Da, si a cultivat-spunea-orgasmul remuscarii.
-Da.Pesimismul e contraindicat biologic.Pai,Cioran se misca intrebiologinzant si estetic, estetizant.Eu cred-e o ipoteza a mea asupre lui Emil Cioran-ca a fost nelinistit religios si n-a gasit consolare.Prima functie a unei religii reale este consolatoare fiinca,fara religie, am latra precum cainii.Ne nastem,traim,ne imbolnavim, imbatranim si murim.Si intreg peisajul speciei om culmineaza in cimitir.Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai.Singurul mod de a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este religia.Cu religia intram in cimitir in plinbare.Cu filozofia intram in cimitir-cum a intrat prietenul meu Cioran-prin disperare.
-Deci de la Cioran foarte putin.Dar de la Eliade?
-Eliade,organic,nu s-a detasat niciodata de poporul roman.Cu toata vasta lui informatie,eu l-am cam contestat ca putere a gandiri.Am si discutat cu el.Dar Eliade nu s-a indoit niciodata de poporul roman,n-a practicat indoiala metafizica in ceea ce priveste destinul istoric a poporului roman,ca Cioran.O sa ma mai intrebati de ce Eliade n-a fost pesimist in ceea ce priveste destinul neamului nostru.Fiindca Mircea Eliade s-a detasat constient,teoretic,de istorism.Cioran s-a inecat istoric.Nu stiu de ce “gluma” asta de a face istorie se practica atat de mult.
Au facut grecii antici istorie,si? Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; practici jocul acestaabsurd al existentei universale, intre aparitie si disparitie. E consolator acest joc? Civilizatia antica greaca a disparut. Chiar daca ne mai mangaiem in universul ideilor platonice, nu se mai traieste la Bucuresti ca in Atena antica, nu? Cotidianul bucurestean nu e cotidianu atenian antic. Singura noastra “scapare”, ceea ce a nelinistit omul modern, a fost istorismul, perspectiva istorica a vietii si a lumii. Aceasta a dus in cimitir. Istoria nu te invata numai sa faci ceva ca popor. Tot ce inseamnezi in interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa vlucrezi facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te inlocuieste, te prelucreaza. Daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete. Tristetea metafizica e fructul devenirii. Omul se naste , creste imbatraneste si moare. Toata tristetea metafizica a omului se cheama devenire.Sunt prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati,nu? Sau mai culti. Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Immanuel Kant, Descartes, exista Newton, ma rog atatia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie Hristos, dar nu ne intereseaza.Ne inecam in istorie.Tot pesimismul lui Cioran se cheama istorism.El nu e trist metafizic propriu-zis-desi asa credea- nu e trist pentru ca il intristeaza conditia umana in genere, ca omul e un animal muritor.De, stiti, una din definitile omului ecea care spune ca omul este un animal rational si muritor.Mai puteti adauga vreun atribut?Nu! Omul e un animal rational si muritor.Asta e cea mai buna definitie a omului. Ceea ce e ciudat la Cioran nu este numai nelinistea de a fi om ci si nelinistea de a fi roman.
-Credeti ca are vreun complex?
-Se poate, din moment ce s-a manifestat disperatin ce priveste destinul nostru.El nu crede in destinul poporului roman. E un pesimist.
-Care credeti ca este raportul intre universalismul si enciclopedismul lui Mircea Eliade: intre puterea lui extraordinara de a asimila pluralitatea de religii si idei religioase si faptul ca poporul roman- de care nu s-a dezis- este un popor crestin.
-Uite ce spun eu. Ma gandesc la acesti doi prieteni ai mei. Am fost prieten si cu Mircea, si cu Cioran si I-am spus despre acesti doi prieteni ai mei unui al treilea prieten ca Mircea e un om informat si Cioran e un om foarte inteligent. De fapt,pesimismul lui Cioran nu e pesimism; el e revoltatToti marii revoltati ai marilor popoare- si rusii au revoltati care sunt intristati de marginirea neamului rusescsi germanii la fel-sunt vizitati de nelinistea metafizica a limitarii care viziteaza, de fapt, si popoarele mici, toate popoarele.
-Totusu Dostoievsky, in cadrul acestei limitari, a stiut sa fie un bun crestin,nu?
-Pai daca nu era crestin, la densitatea tristetii lui metafizice, ar fi fost cel mai dizolvant scriitor din istorie. El s-a salvat in crestinism. Sa va spun drept – am o manezie a senectutii- am impresia ca , desi Dostoievski a afirmat ca nu poate sa nu fie crestinca ar inebuni, toti oameni care traiesc metafizic nelinistit crestinismul sunt inferiori unei babe rurale , care e strabatuta de imaginea Maicii Domnului cand se inchina. Cum incepi sa gandesti pozitia ta in aceste treiraporturi fundamentale, cu tine insuti, cu semenii, cu comunitatea, cu specia, cu universul si cu divinitatea, chiar daca esti genial, traiesti drama limitelor tale. Fiindca si geniile sunt limitate.
Odata intr-o societate unde era si Mircea Eliade, se discuta despre geniu. Unu’, povestea ca intr-un salon parizian se discuta tot asa despre geniu. Nu stiu care dintre scriitorii francezi zice, “ eu daca nu spun nimic, nu spun nimic , fiindca sunt geniu”. Ha,ha,ha. In discutia noastra eu am spus ca geniul nu apare decat prin ierarhia cereasca a speciei umane si functia idiotului – sunt oameni care sunt idioti- e pozitiva ca fara el nu am intelege nici geniul, nici normalitatea.Pai, cum cunoastem noi un om pe care-l numim desavarsit daca n-ar fi prezenti astia, idiotii? Omul, in general, in nelinistea asta metafizica, nu poate oesi, oricat s-ar zbate , din campul nelinistitor al judecatilor de valoare.Valoarea este implicata in toate judecatile mele si ale tuturor.
Obiectivitatea !Eu am afirmat odata ca exista si am facut distinctia intre obiectivitate, adica capacitatea unui ins de a deveni utilprin capacitate si valoare. Nu putem iesi din campul valorilor din cauza datelor conservatoare a substantei umane dar si din cauza comoditatii mentale pe care campul valorilor ti-o creeaza.. Te misti comod in el.Aparitia unui mare ganditor este pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit , a asudat, s-a murdarit si se spala. Gandirea este o “spalare” a creierului. Asta ma face sa gandesc ca gandirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu…De ce gandirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca nu o produc toate creierele. Ma rog, argumentul e inductiv, nu e deductiv, adica logic obligatoriu. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci intre Goethe si nea Ghitan-ar mai fi nici o diferenta. M-a intrebat odata pe mine cineva ”ce ramane din Blaga?”. Efortul poetic al existentei, asta ramane.Fiindca Blaga a avut constiinta limitelor lui prin definitia omului care, spunea el, e o fiinta ce se misca in orizontul misterului.E nelinistit de mister.E adevarat ca misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar daca misterul ar fi absent, nelinistea metafizica a cunoasterii ar disparea si omul ar devenii mineral. Functia pozitiva a misteruluii este incitatia spiritului nostru de a-l deslega.Lupta dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului, vocational, ci si misterului…
De ce suntem noi acum patru oameni? Exista vreo ratiune? Apare o motivatie cauzala in Univers pentru aparitia noastra ca oameni? A nascut Universul ceva in mod cauzal-rational? Un om? De ce a aparut omul si in ce scop?Aceste doua intrebari ne transforma in ganditori ceva mai modesti. Ca la de ce se intampla ceva si in ce scop nu s-a raspuns definitiv nicaieri si de catre nimeni.
-Este un criteriu al valorii utilitatea si comoditatea? Am putea spera ca un lucru este adevarat daca e util si comod? Si totusi cred ca trebuie sa fie mai mult decat atat.
-Mai mult decat atat ce poate fi? Ce poate fi mai mult decat comoditatea si utilitatea ideilor si lucrarilor de care ne folosim? Le transcende ceva? Religos, le transcende- dincolo de util- divinitatea.Adica peste conventiile noastre ale omului, ca animal rational, se situeaza homo religiosus. Dincolo de util nu exista decat fenomenul religios. Fenomenul estetic nu are autonomia celi religios.Daca sentimentul estetic nu-ti da satisfactie, nu e real. E ridicol sa vorbim de estetica pura. Purul nu e posibil la scara omului care e captiv in cusca simturilor.
-Revelatia crestina este adevarata…
-Asta este altceva! Revelatia este transsenzoriala si transintelectuala.
-Si tine de adevar.
-Pai, alt adevar decat cel revelat nu e. Omul nu are decat un singur adevar: Dumnezeu! Adica, pardon, doua adevaruri: Dumnezeu si el. Adevarul care nu este revelat e fructul unei cautari, e un trouvaille, o gaselnita. Toate gaselnitele noastre, nu sunt de fapt adevaruri. Daca n-ai constiinta existentei metafizice, batranetea e o ofensa. Am fost in conducerea Ministerului Economiei Nationale si acum toata lumea a uitat ce am fost eu. Si e si firesc. Lumea nu gandeste prin slujbasi, chiar daca sunt “superiori”. Lumea te gandeste cum esti. Eu va marturisesc cinstit: nu stiu de ce simt nevoia – si nu mi-e rusine, asta e o nerusinare- sa fiu asistat.
-Borges a muritr tarziu pe la 89 de ani si in ultimii doi ani de viata din nevoia de a fi asistat si de a vorbi ,era orb, a orbit pe la 50 de ani, facea calatorii si tinea conferinte la care se adunau studenti, oameni de litere, cu care dialoga. Tot asa ca si dumneavoastra era cu mintea foarte treaza, foarte limpede, si marturisea ca simte nevoia asta, de a sti ca cineva este langa el si il asculta.
- Nici nu mi-e rusine de traba asta.
-Se pare ca e o nevoie destul de raspandita. La o anumita varsta.
- Omul nu se poate autodefini. El se defineste prin semeni.Constatam actul individuatiei, dar nu ne dam seama individual de incapacitatea autodefinirii. Eu, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine si cand raman singur cu mine, uit si unde m-am nascut.Prezenta mea e definita de contemporanii mei.Se zice ca si animalele, unele, simt nevoia de companie; cica elefantul si magarul nu iubesc singuratatea.Eu ma compar cu ei. Nici lor nu le place sa traiasca singuri. Se izoleaza cand mor. Moartea magarului e cea mai glorioasa. Printii si regii mor in fata asistentei: mor ca niste vaci. Ha,ha…
- Heidegger spunea ”Sein ist mitsein”. A fi inseamna, de fapt, a fi impreuna.
- Nu, “mitsein” este definitie.”Mitsein”, a fi asemenea cu ala. De altfel, omul nu se poate defini decat prin semeni.
- Tot ce spun autobiografiile marilor oameni – pe care falsii lor biografile comenteaza ca si cand ar fi marturisiri autentice si revelatoare asupra naturii lor- nu reveleaza nimic. Tot ce trancanesc astia sunt amintiri sau nelinisti ale lovirii cu lucrurile concrete. Nu exista omul auotonom. In orice caz, ma simt singur, neasistat si neputincios.
- Eu cred ca o sa-mi vina mancarea. Sunt abonat pana la sfarsitul secolului. M-au abonat scriitorii…Sant obosit; sunt singur… Argezi mi se pare ca a spus :”Tare sunt singur Doamne, si piezis / Copac stingher in neteda campie...”
- Sunt nelinistis de batranete si insingurat. Am un regret ca nu m-am insurat sa am si eu un copil. Chiar daca sunt niste javre, copiii, dar oricum…sunt carne din carnea…sunt javre din carnea ta. Asa o fi vrut Dumnezeu.
- Tine oare de “statutul” filosofului de a fi despartit de preocuparile foarte cotidiene, precum casniciasi treburile legate de ea? Kant spunea ca da. Spunea ca filosoful este bine sa fie desprins, intr-o oarecare masura, de toate astea si faptul este ca nici nu s-a insurat.
- -Si de asta nici nu e om. E un filosof.Nu e om, Kant. N-a reusit sa fie om cu toata subtilitatea lui.Iar badea Gheorghe care se sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe langa Kant.
- Si totusi ”specia” asta, filosofii face parte din rasa umana. Nu cred ca sunt mai putin folositori decat badea Gheorghe.E nevoie de ei si sunt o benefacere pentru oameni.
- Nu stiu.
- Dar sunteti un filosof dumneavoastra! Cum nu stiti?
- Eu m-am pregatit nu ca sa ajung filosof.
- S-a intamplat sa ajungeti filosof?
- S-a intamplat ca izolarea, infrangerea – eu sunt un om invins…Eu n-am tins sa devin filosof. Am vrut sa devin”legiuitor” ceea ce e cu totul altceva- adica sa ma mut in altii. Legiuitorul este unul care isi lichideaza autosatisfactiile, revarsandu-se formal sau juridic in altii. Asta am vrut eu.Eu m-am vazut intotdeauna legiuitor, desi n-am avut ocazia sa fiu. Am fost sfatuitor la diferiti tampiti ministri. Si alunecam peste ei ca apa peste rata. A trait o mare drama a existentei mele . Cand Charles Maurras a spus” la politique d’abord” (“politica mai intai”), a spus un mare adevar.Fara politica suntem pierduti. Adica ne impungem ca berbecii unii pe altii. Un mare om politic e un om care are har.El face posibil existenta comuna a oamenilor impreuna, prin spiritul lui de organizator si legiuitor. Cred ca si dumneavoastra intelegeti lucrul asta ca si mine: omul n-a descoperit nici un adevar. Findca”mai multe adevaruri, nici un adevar”. Adevarulnu poate fi decat unic. Dumnezeu poate fi adevarul unic, dar nu credem toti in El.. Eu sunt ros de indoiala.Aceasta drama subiectiva o traieste toata lumea. Nu stiu cine a spus, un sceptic, “cum poti sa-l afirmi pe Dumnezeu, care nu se vede?”Si I s-a raspuns:”Cum poti crede in idei care, nici ele, nu se vad?” Camil Petrescu a spus odata ca “ a vazut idei”. Si eu era sa mor de ras.
- Dar Dumnezeu este altceva decat o idee.
- Dumnezeu este! El e verbul esse. Nu se conjuga. Dumnezeu e nepredicativ. Cand apare predicatia, incepi sa-L demonstrezi si sa-L pulverizezi. Toate lucrurile le putem demonstra noi, oamenii, in afara de Real care este; nu se demonstreaza.
- Despre om nu putem spune acelasi lucru? Ca este? Cand adaugam predicate il imputinam.
- Cand adaugam predicate, nu-l mai intelegem si incepem sa-l ierarhizam. E folosof, e om de stiinta, e tehnician , e negustor, e taran, e burghez, e roman, e neamt…
- Cred ca existentialismul filosofic a facut foarte mult pentru renovarea acestei idei in filosofie, introducerea primordialitatii existentei asupra ideiisi a gandului predicativ. Am impresia asta….
- Asta e secretul lui Polichinelle.
- Kierkegaard a lucrat cel mai mult aici…
- Adica a alergat incercand sa demonstreze, cica fug. Pai noi existam fara sa putem demonstra de ce.Noi nu putem spune despre noi nici macar cum suntem , nu de ce suntem. La de ce suntem noi?, nu raspund decat orgoliile noastre rationale; ba ca sa-l relectam pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu sa fie prezent in Univers, ca altfel nu are cum sa-si faca El cunoscut Universul, adica opera, decat prin noi, omul, creatura lui, a carui functie este sa-l reflecte pe El si opera lui…Astea-s gogosi. De ce suntem noi? Pentru ca suntem? Va spun cinstit. Desi sunt bolnav si neajutorat, nu imi pare rau ca exist. Incerc eu sa-mi para rau, dar n-are sens. Stiti de ce?Pentru ca eu constat in mod evident ca exist.Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine.Eu nu ma pot sinucide- indiferent de starea mea, sanatate sau boala- fiindca nu m-am facut eu.N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am sa plec de voie din ea.Asta este jocul fundamental al existentei mele.
- De la Renasterea, revista de spiritualitate crestina. Director este Ioan Alexandru
- ... fata de care am o mare admiratie. Il iubesc foarte mult pe Ioan Alexandru. Il iubesc enorm de mult. Sa indraznesti intr-o Universitate pozitivista sa fii crestin, asta e cum as indrazni eu, fiind slab sa-I dau o palma unuia tanar si sanatos. A indraznit nelimitat. Doi laici au vorbit religios universitar: Nae Ionescu si Ioan Alexandru. Si eu am fost student la Univesitate, sunt doctor in Drept, am diploma aici, intr-un sul. Si eu am fost student. Ioan Alexandru indrazneste sa fie om. Eu va spun –spre rusinea mea- nu mai am indrazneala sa fiu om. Ma jeneaza conditia mea umana.Nu ma gandesc la supraomul lui Nietzsche. Unii afirma ca supraomul e geniul si ca Nietzsche l-a cautat, el fiind geniu. Pai daca au existat oameni geniali in istorie inseamna ca supraomul lui Nietzsche nu e o aspiratie. El nu reapare in devenire, gandind in sens nietzschean. Supraomul a existat, e omul mare. Mai mult decat oamenii mari nu exista oameni.Atunci - daca nu e omul mare, genial, supraom- iesi din umanitate si vrei sa fii zeu. Omul nu poate fi zeu.
- Si totus in Asa grait-a Zarathustra ramai totusi cu sentimentul asta ca el, Nietzsche, mai ales prin invidia pe care o avea fata de Mantuitorul, traia superbia divinitatii lui. Are niste imnuri, “Sunt fantana care izvoraste lumina..”
- -Astea sunt gogosi literare. Le stiu eu. Omul nu poate avea nici o certitudine subiectiva. Nici el individual si nici o stiinta sau tehnica a existentei, elaborata de el.Stiti unde poti capata definitia omului? –te intreb. In Templu. In Biserica.Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimichipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar disparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.
-Au fost insa oameni mari si inainte de Hristos.
- Au fost chiar rekigiosi.
-Da.
-Sigur. Pai in afara omului religios , omul nu este. E o aratare ganditoare si atat. Stiinta actuala e biruitoare,nu? Mergem in cosmos. Chirurgia care m-a operat pe mine grandios.. Si nu mori de rasdecat daca esti nesanatos. Altfel mori de ras. Toate astea nu inseamna nimic. Intre omul actual , stiintific si omul primitivdiferenta este de existenta in timp. Sub raportul adevarului absolut sunt veri primari
- Spuneati ca nu poate exista nici o certitudine subiectiva si, totusi, mistica si oamenii care au ajuns intr-un fel sau altul…
-Sunt acribii…
-Deci nu credeti in posibilitatea unei comunicari directe, a unei uniuni mistice si a unei experiente…
-Unio-mistica aia… S-a afirmat! Nu stiu care a afirmat dintre filosofi… Care filosof a aparut cu unio-mistica?
-Plotin.
-Plotin. E formula lui.
-Deci credeti ca se poate o experienta directa si absoluta?
- El spune ca i-a venit de nu stiu cate ori in viata luisi poate fi pus sub semnul inrebarii, chiar daca isi da cuvantul de onoare, fiindca mie nu mi s-a intamplat la fel. Noi nu ne putem transmite decat formal unii altora. Matematic, stiintific, tehnic, social…
-Nu credeti ca Dumnezeu nu se poate descopri unor privilegiati direct,intr-un mod particular? -Admitem noi traba asta.Pai,Dumnezeu s-a revelat,dovada ca este.De fapt,vanzoleala asta haotica a lumii actuale,framantarea lumii actuale,ma convinge ca nu exista decat Dumnezeu.Ca totul e muritor si Universul si omul,si ca lumea a fost facuta de Dumnezeu din nimic si o va spulbera din orgoliu divin de a o face din nou-considerand ca prima lui isprava s-a inecat istoric.Fara Dumnezeu omul nu e nimic.
-Dar si inaintea lui Dumnezeu tot nimic e.
-Si inaintea lui.
-Tot nimic.
-Pai, El l-a facut pe om. Noi nu repetam,in familie,creatia?Am ajuns noi inapoi in punctul in care a aparut omul in istorie? Toate cercetarile retroactive ne-au dus pana la originile omului? Cica omul se trage din maimuta.Cand am fost in delegatia Romaniei la Moscova ne-au dus la un muzeu si acolo o ovreica cica ne-a demonstrat toata evolutia speciei de la maimuta la om. Era foarte incantata.Am ascultat-o ca eram invitat si eram in delegatie, nu este asa ,si vroiau sa ne arate ce expert gandesc ei.La iesire,la usa ,doamna spune:”Va multumim pentru bucuria pe care ne-ati facut-o si pentru atentia pe care ne-ati acordat-o.”Si mi-a spus Gafencu-singurul teoretician din delegatie-ca am fost foarte dur atunci.M-a interbat doamna :”Ce credeti despre muzeul asta al evolutiei?”.”Nu, cred nimic”.”De ce?”.”Fiinca nu mi-a ofeit nici-o dovada asupra ipotezelor care l-au cladit. Ipotezele care au plasmuit acest muzeu nu m-au convins deloc”.Eminescu spune ca “Ochiul te minte si mintea te inseala”.Asta e cea mai glorioasa afirmatie.Am vazut muzeul,si? Ce daca? Pai,vede si vaca,vede si boul…Eu, daca vad un tren,vorbesc si un bou mugeste,da’il vede si el. Drama omului este dualismul existentei lui:e alcatuit din corp si suflet.Corpul nu e etern iar sufletul,chiar daca este,nu e convingator.Omul joaca intre corp si suflet la infinit.Eu cand vorbesc cu dumneavoastra,vorbeste creierul meu pe care la facut mama, el vorbeste, nu eu.
-Citeam cartea unui mare clasicist Rohde, prieten al lui Nietzshe. O carte foarte frumoasa, fundamentala pentru studiile clasice, Psyche. Spunea acolo ca vechii greci nu faceau distincie intre psyche si soma, intre suflet si trup.
Homer…
-…in Iliada…
…nu distinge intre ele.
- Si spune Rohde ca acest lucru nu e intamplator, pentru ca sediul pasiunilor, al dorintelor, al frustrarii, al neputintei, era in aceias masura pentru greci si sufletul si trupul…
- …si corpul. Corpul nu este in nici un fel convinator Corpul nu are biruinta definitiva. Faptul ca e muritor ii anuleaza esentialitatea. Tot ce exista in noi si nu ne obliga, din disperare, sa ne sinucidem, se cheama spirit. Cioran a scris in Franta Invtation au suicide. Stiti ce I s-a raspuns? “C’est a vous le premier, monsieur?”. Dati exemplu, sa incepem si noi. Ha,ha,ha. Dati-ne un model dumneavoastra ca sa-l imitam si noi. Ce bizar joc al existentei! A fi si a nu fi. Intre acesti doi termeni ne miscam.
- Vorbind despre conceptia veche, despre suflet, tot Rohde spune mai departe ca o picatura de sange strain a intrat in trupul grecilor.
- …si I-a falsificat. Sange asiatic.
- …si I-a falsificat. Unii spun asiatic, altii spun din Tracia, de aici.
- Da. Din Nord. Unii din asia mica si altii din Tracia.
- Asa, si care a subminat si a corupt pofta lor de viata…
- …adica universul optimist grecesc. Omul apolinic a fost inlocuit de omul dionisiac sau tragic prin infiltratii negrecesti.
- …negrecesti.
- Minciuni de trei parale. Tot om a fost si ala. N-a venit de nicaieri.
- Deci nu e sange negrecesc acela.
- Sange negrecesc. Cum o sa fie. Pai, daca un grec se culca cu o negresa, ce , apare un elefant? N-apare tot un om?
- Rohde si, dupa aceea, Nietzsche trage niste concluzii referitoare la asta, spunand ca ruptura dintre viata afectiva si cea intelectuala s-a produs prin aceasta insertie si lumea s-a despartit atunci intre inteligibil si sensibil. Tocmai datorita acestui sange negrecesc care l-a facut apoi pe Socrate sa distinga…
- Da, da. Mi-aduc aminte de speculatiile negative asupra geniului grecescfacute de indivizii astia.N-au nici un sens.Pai ce, credeti ca negrii nu traiesc dualismul metafizic al existentei?Si ei se nasc, si ei traiesc, si ei mor. Da, dar diferenta intre un primitiv si un actual este pizitia in timp. Nu e de esenta. Avem noi oamenii actuali mai multe adevaruri decat un primitiv? Va intreb eu?
- Eu cred ca da.
- Eu nu cred ca da. Eu cred ca adevarul, daca nu este unic, nu exista…
Cateodata am asa cate o spaima ca raman nemancat. M-a abonat Uniunea Scriitorilor la cantina lor pana la sfarsitul secolului. In puscarie am stat odata izoloat fara mancare, si am crezut ca ma omoara prin foame. Cand mi-a dat sa mananc era sa plesnesc, vai de pielea mea, era sa mor.Eu am facut 13 ani de temnita. M-a arestat in’48. Am si eu o consolare. Nu ca sunt redus la nimic, cum sunt redus acum, si ca din varful societatii am ajuns – cum zic romanii-pe strada.Am o consolare-si va rog sa credeti-in grandoartea istorica a poporului roman, eu sunt o roata invizibila, dar sunt.Tot ce-am suferit, as fi neconsolat, si as fi fost in timpul claustrarii mele, in timpul prizonieratului meu in temnita, as fi fost neconsolat daca n-as fi traitconvingerea ferma ca imi face cinstea suferinteiun mare popor.Asta m-a salvat de la nebunie.Adica, nu fac puscarie ca reprezint untrib de negri, ci un mare popor,greu de istorie si de viitorul lui stralucit. Asta m-a consolat. Pai altfel ar trebui sa chem aici presa si sa fac o declaratie de autorenegare. Sa fac o marturisire ca am gresit, atat de savanta, incat sa fie publicata pe pagina intai si sa recunosc ca am fost un nerusinat. Pai, pot eu sa fac asta?Am capacitatea mintala de a face pe nebunul. Ma impiedica inca capacitatea morala
-Da, dar acum puteti sa spuneti ce ganditi si se poate publica. Inainte, intr-adevar nu se putea face acest lucru.
-Bine, dar acum nu pot din cauza dumneavoastra ca mi-e rusine…N-am voie sa ma plang in public. Dumnezeu stie! Poate sa ajung sa apelez la mila publica, nu-I asa, poate daca voi degenera, dar nu cred. Deocamdata, nu mor de foame. Cred ca mi se va aduce mancarea , asa cred. Sunt abonat de Uniune. Sunt vizitat de incertitudini. Si varsta ma indreptateste sa nu mor de foame si faptul ca si eu am fost un roman, nu un oarecare. Va marturisesc si eu, va fac o marturisire.
-Va rugam.
-Am fost admirat de Nae Ionescu si Lucian Blaga: cred ca e de ajuns.
-Care este diferenta de varsta intre dumneavoastra si Nae Ionescu?
-Diferenta nu e mare. Nae Ionescu s-a niascut pe la sfarsitul secolului trecut. Nu e un om realizat Nae Ionescu. El este foarte mare om, un om mare posibil.El a ramas posibil. Ma consolez si eu ca fac parte din familia lui.De altfel, Nae Ionescu m-a iubit foarte mult.
Eu, in tinerete, am fost un om de extrema stanga. Iar la maturitate, de extrema dreapta. Iar acum ma consolez cu calitatea mea de roman intreg. Jocul acesta pe scara de valori politice nu ma mai intereseaza.S-a stins in mine acum setea de putere. N-o mai am. M-as bucura insa de un lucru: e chiar ceea ce nu mi-a placut si am fost toata viata silit sa fac, fiindca sunt sarac- sa fiu sfatuitor.Atat.
-Ce intelegeti prin “ un bun roman “ in zilele noastre?Conceptul acesta de “bun roman” este determinat etnic sau spiritual?
- E factorul etno-spiritual opus conceptiei libertinajului democratic. Factorul etno-spiritual opus formulei egalitare democratice. Si dumneavoastra cred ca sunteti convinsi ca bulgarii nu sunt egali, ca neamul nostru, luat in masa, nu e inferior nici unui alt neam in participarea la valorile universale ale culturii; poporul roman nue cu nimic inferior poporului german sau francez.Ca nu avem un Goethe, avem un Eminescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul in care s-a desfasurat istoric poporul ramanne arata ca suntem unul din marele popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin, n-am fost noi “in calea rautatilor”? A reusit vreo invazie sa-si impuna stilul si credinta aici?
-Poate slavii.
-Prin ortodoxie.
-Nu e numai a lor.
-Prin ei ne-a venit.
-Eu afirm ca a venit prin Bizant. Iar Bulgarii au fost un vector purtator al Bizantului.
- Eu cred ca intre Bizant si lumea salava e o mare diferenta.
- Da, dar vehiculul au fost slavii.Pai, slavii au trait glorios Bizantul. Neamul rusesc dovedeste o glorie bizantina extraordinara. Rusii au si opus bizantismul spiritual glorios al lor, Europi rationaliste apusene.Pai, cu ce s-au mandrit rusii? Cu spiritul tataro-mongol nu puteau.Cu asta s-au mandrit, ca ei reprezinta reactia mistic-crestina fata de rationalismul sicativde existenta si suflet al apusului Europei, care, desi traieste, moare sicativ ratioanal. Asta este pozitia Rusiei, nu aRusiei actuale, ci a Rusiei tariste.Si in Rusia actuala cred ca mai sunt d-astia mistici.
-Eu gandesc asa: mistica revigorata de ortodoxia ruseasca se contrapune cumva ortodoxiei grecesti, care mi se pare mai rationalista si care s-a sprijinit foarte mult in radacinile elenismului. Bizantul s-a intemeiat pe elenismul tarziu, pe neoplatonism. Nu?
-Pai da, asta laicii.
-Nu chiar primii parinti: Deionisie Areopagitul…
-El, de pilda , a fost chiar mai multi decat altii platonician.
-Nu numai el, multi.
-Pai si eu sunt platonician.Pai daca incerc sa gandesc Universul, mut Biblia in universul inghetat al ideilor platonoce.Asta e meditatia. Si Nae Ionecsu era platonic fara voia lui.
Fara acele constelatii ideatice ale lui Platon…- nu stiu cine a spus ca Platon este un avantcrist. De fapt e cel mai mare ganditor al Europei. Rationalismul vest-european fata de idealismul grecesc nu e nimic; e doar un simplu reflex. Pai a venit indianul ala, Krishna, si a spus ca” ne-am putea permite noi, inzii, prin mistica indica, sa-I socotim pe europeni inferiori noua. Dar vezi pe unul care ne depaseste, pe Platon.”.
Eu am afirmat odata inntr-un salon ca Platon este miscarea spiritului inlauntrul eternitatii. De pilda, nominalistii moderni au incercat sa degradeze ideia platonicacare este arhetip, s-o transforme in concept antic; adica sa-l gandeasca pe Platon logic. Nae Ionescu nu l-a gandit logic pe Platon ci metafizic. Ideea platonica este principiul creator, nu expresia formal logica ca (si) concept.S-a gandit, sa stiti, in Romania, in generatia mea. Acum in generatia noua nu mai e nimica. Eu, ca sa nu ma consider “nimic”asa cum m-a situat istoria in Romania, ca sa nu ajung”nimic” in constiinta mea, ma consolez cu stramosii gloriosi si cu ideea crestina. Cand ma gandesc ca am avut un Stefan cel Mare…Papalitatea l-a declarat “atlet al crestinatatii”. I-a batut pe terci. Noi nu am fost niciodata pasalac, cum a fost Ungaria dupa batalia de la Mohacs.Ne-au batut, dar nu ne-au facut pasalac. I-am batut si noi.
- Ce figuri mai importante vedeti intre oamenii de cultura din timpul nostru? Cine credeti c-ar reprezenta mai bine cultura romaneasca?
-Sunt mai multi. Iorga, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Sextil Pusariu…
-Si dupa razboi? Generatia de dupa dumneavoastra.
-Nu-I cunosc prea bine. Cine s-a afirmat acuma?
Ma gandesc si eu la numele care sunt acum mai folosite la noi.
-Cine?
Stiu eu, Octavian Paler, Liiceanu…
-Fata de personalitatile generatiei mele…Eu ii iubesc pe toti ca sunt foarte destepti, sunt baieti de viitor. Nici unul n-a devenit un mit sau o forta oranduitoare.Fiecare e o personalitate. Sunt foarte inteligenti, culti, dar nu sunt reprezentativi. Paradoxul e ca popoarele devin mari prin reprezentanti, ca direct nu pot deveni, nu? Nu poti sa adunu tot poporul roman in congres istoric. Istoria e punctata de oamenii mari ai lumii. Istoria romanilor e opera poporului roman, indiscutabil, el a facut istoria condus de oamenii lui mari.
-Dar aici nu este un paradox ca de 45 de ani istoria e facuta de niste mediocritati politice?
Pai, asta nu e istorie.Asta e sub-istorie nationala.
-Cat poate un neam sa traiasca sub-istorie nationala?
-Pai cat au trait in preistorie primitivii. Suferinta nu are durata. Depinde de forta de emancipare pe care o are lumea.
- Pana la urma tot poporul da masura conducatorilor sai…
-Sigur. Pai nadejdea mea e poporul roman. Eu gandesc poporul roman ca si Iorga.Dar ce poate sa faca un neputincios aici, nlocat in camera asta, bolnav, neajutorat? Ma simt foarte neajutorat. Si daca veti auzi vreodata ca am pierit, sa stiti ca am pirit in mizerie. Si e pacat ca am facut si eu istorie in statul asta, am luptat si eu. Sunt foarte parasit! Stiti cat ma simt de parasit? Pana intrata incat vizita dumneavoastra mi se pare neverosimila.
-Chiar asa de rar sunteti vizitat?
-Nu, da rar sunt vizitat. Dar va rog sa ma credeti, mi se pare ca dumneavoastra realizati in aceasta vizita imposibilul. Ce cautati la mine, domnilor?
-Cand am venit aici mai erau doua doamne, mi s-a parut ca sunt, totusi, oameni care…nu?, mai trec pe la dumneavoastra.
-Da, sigur, am si uitat cum le cheama. Nu am nici imaginea fizica a lor. Poate or mai veni, stiu eu?
-Nu le cunoasteti asa, mai bine?
-Cum sa nu.
Cand raman aici, singur, se face in jurul meu vid social. Nu mai ramane nimeni si ma apuca o disperare incat gasesc iesire numai in principiul mortii. Nu pot sa spun ca dumneavoastra nu mia-ti facut o binefacere prin vizita asta.Parca mi-ati dat un medicament. Ma simt singur, domnilor, neajutorat si neputincios.
-Faptul ca puteti vorbi cu noi lucruri care, poate, va fac placere, cred ca va revigoreaza, nu?
-Dialogul cu dumneavostra e revigorant. Ma bucur si va multumesc de vizita, ca ati venit.
-In primul rand, noi am avut ce sa luam de la dumneavostra. Plecam mai inviorati decat dumneavostra, sa stiti.
-Eu, in ce ma priveste, va inconjur cu dragostea si admiratia mea, pentru ca ati binevoit sa veniti pana la mine.
-Pe Noica l-ati cucunoscut?
-Am fost prieten cu el.
-Nu vi se pare ca a fost, in timpul asta de fier, un om care a polarizat…
-Pai a facut parte dintre varfurile generatiei mele care, chiar tacand…Si lui si mie ni s-a facut cinstea sa fim bagati in temnita.Au venit odata in temnita la mine – imi pare bine ca imi aduc aminte de scena asta- sa v-o povestesc- doi tineri, nu stiu din care celula erau ei mutati la mine in celula. Ei mi-au spus ca au fost adusi la mine, stiidu-se ca eu sunt vorbaret, sa discute cu mine si apoi sa puna bata pe ei ca sa ma toarne. “ Pai, nu vorbim nimica, amutim toti”, zic ei. Si eu zic:” Domnilor, eu sunt neconsolat si obosit si disperat pentru ca sunt in temnita”.Si zice unul din ei, “ Iar noi suntem linistiti ca suntem arestati impreuna cu dumneavoastra”. Le-am spus:”Cinstea pe care mi-o faceti, ma onoreaza, dar nu ma consoleaza”…
-Credeti ca Noica a fost un filosof crestin?
-N-a putut fi necrestin. Nu poti fi necrestin.Nimic nu poate inlocui crestinismul. Nici toata cultura antica precrestina.Eu, daca ma credeti, sunt de parere ca apogeul Europeinu e la Atena,ci in Evul Mediu, cand Dumnezeu umbla din casa in casa. Eu definesc stralucirea epocilor istoricein functie de geniul religios al epocii, nu in functie de ispravi politice. Si astea conteaza, si marile biruinte politice,, morale, sociale, economice, tehnice, stiintifice, artistice, militare, toate marile varfuri din bataliile omuluima emotioneaza.Imi place sa vad si omul luptattor, triumfator,in unul din stilurile militar, estetic, religios, politic, economic. Dar daca n-as avea constiinta religioasa- si nu-I atat de puternica pentru a fi deplin consolatoare-as pieri. Omul fara Dumnezeu- asa cred eu-e neom. Adica e o vietate. E un animal rational biped.
- Credeti ca omul traieste in “lipsa”, din moment ce are in permanenta nevoie de consolare?
- Are neaparata nevoie de consolare.
- Ce-i lipseste?
- Ii lipseste absolutul persoanei sale. Si se intregeste prin semenul sau si prin Dumnezeu.Dumnezeu si semenul sau il scapa de nelinistile limitarii in timp si spatiu. Omul traieste iluzia nemuririi si a salvarii lui prin Biserica-prin religie- si prin social-prin semenii sai. Pai eu daca n-ati fi dumneavoastra binevoitori ca ati venit aici la mine, as muri de melancolie ca maimuta lui Adreev. Zice el – e o metafora literara,mi-a placut-ca a avut un maimutoi care a murit de melancolie. Pe dumneavoastra ce va determinat sa veniti la mine?
- Stim ca sunteti cel mai important ganditor roman in viata si, deci, e firesc sa va cautam.
- Eu apele la caritatea dumneavoastra, la bunatatea dumneavoastra, la romanitatea dumneavoastra… Sunteti romani, nu?
- Da.
- Nu zic romanismul, zic romanitatea, daca este posibil acest cuvant barbar. Stiti cu cine seman eu acum sub raport relatinal social? Cu un copil, care tipa dupa mama-sa. Aceiasi neputinta si acelasi zbueret pe care il are exterior ; eu nu pot sa zbier exterior. De ce ma simt domnilor, asa de singur, nu stiu. Stiti ce v-as ruga? Eu nu vreau sa va confisc nici un minut din viata dumneavoastra. Sa mai veniti pe la mine.
- Melancolia e legata de o zi mai proasta sau e o melancolie metafizica, legata poate de varsta senectutii?
- Amandoua impreuna.
- Sau v-am prins noi acuma intr-un moment foarte prost.
- Nu. E si batranetea si insingurarea. Ma uit prin camera la carti, la mobila… Simt nevoia vecinatatii umane. Au fost perioade in viata mea cand eram foarte autonom, detasat si de social; ma credeam un leu cuceritor. Imi dau seama ca era o obraznicie din partea mea. Omul e o fiinta sociala.
- Cu experienta asta, a batranetii, v-ati retraii viata altfel?
- As vrea fireste, o sinteza; sa gandesc, fiind tanar, ca acum la batranete. As retrai bucuros viata, sa stiti, cu toate mizeriile pe care le-am indurat. !3 ani de puscarie, lovituri… Pai, nu e umilitor pentru un om sa fie batut? Bataia nu e numai o suferinta fizica, ci si o umilinta morala, ca nu esti animal. Sa te bata de sa te snopeasca, la ranga…Si sa te inceteze din bataie, cand lesini, cu apa rece, zicand:”Lasa-l in ma-sa ca mai avem si altadata nevoie de el”.
- V-au batut…
- Sigur. Nici nu stiu cine era.
- Si ei tot romani se numeau?
- Stiu eu? Cum sunt eu nationalist fanatic credeam ca sunt minoritari. Nu admiteam ca sunt romani. Ha,ha. Eu, daca ma bate un roman ma consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu in nici un individ. Pentru mine, toti romanii sunt egali romani. Nu stiu daca sunt inteles. Romanii n-au nici un viciu dupa mine si sunt egali. Sentimentul asta al egalitatii mi l-a creat si influenta pe care a avut-o asupra mea, ca tanar mai ales, Nae Ionescu.Nae Ionescu a fost un om foarte mare.
-Cum a murit el?
-Se spune ca a fost otravit. I s-a otravit mancarea.Eu nu indraznesc sa spun cine e banuit, pentru ca n-am nici o certitudine.Se spunea despre amanta lui ca la otravit la ordinul lui Carol al doilea, fiindca Lupeasca s-a enervat ca Nae Ionescu, care -era un om asa de extraordinar- a trecut alaturi de Iuliu Maniu , impotriva curatirii grajdurilor lui Augias de murdarirea iudaica, impotriva Lupestilor si a jidovilor care-i invadase palatul. Si a fost ucis , se spune, prin otravire.
Nae Ionescu e dintre oamenii mari ai neamului nostru. E un om care a murit pentru credinta lui. Sa fi autor principal al regentei, al restauratiei regelui si…Restauratia, retragerea lui din singuratate, a lui Carol al doilea , a avut drept agent principal Cuvantul lui Nae Ionescu. Si sa fie apoi ucis de regele care a fost restaurat pe tron de el…
-Totusi, dupa cate stiu a fost foarte intransigent la adresa unor lideri politici importanti.
-Cine?
Nae Ionescu. Am citit articolul pe care l-a scris la moartea lui Ionel Bratianu, in care spunea despre el ca a fost cea mai puternica personalitate a timpului nostru,dar a stat impotriva mersului istoriei.
-Eu stiu asta.
-Si la moartea lui a spus ca a fost un om rau.
-Cine?
-Bratianu.In Cuvantul a scris.
-Eu am fost colaborator la Cuvantul. Nae Ionescu e un om foarte mic fata de Ionel Bratianu.Nae Ionescu a condus ziarul Cuvantul,nu? Si Ionel Bratianu a facut Romania Mare.Ha,ha. Inginerul asta a facut Romania Mare. Domnul inginer Ionel Bratianu. E o mica diferenta,nu?
-Stiu ca Nae Ionescuii vedea pe liberari ca pe o…
-…pacoste.Domnul Nae Ionescu a fost captivul unor prejudecati.
-In primul rand,capitalismul bancar.Stiti dumneavoastra,cu bancile liberalilor…
-Nu.A fost un sectar.Asta e viciul gandiri lui. A fost un sectar. Unde mutam Romania moderna?I nainte de liberalism? Cine a creat Romania moderna? Va rog sa-mi spuneti.
-Liberalii.
-Liberalii!Sintem impotriva Romaniei moderne? Pai,el traia in caruta,nu in tren. Nu se poate. Eu eram un foarte radical burghez si scria Mihail Sebastian, zice,”citesc Cuvantul numai cand scrii tu,si scrii destul de des.Imi place foarte mult ca scuipi in ciorba lui Nae”.Nae Ionescu a fost una din marile inteligente ale Romaniei si imi confirma mie un lucru, ca inteligenta, oricat de mare , nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati.
-Asta asa e!
-Cu cat inteligenta e mai mare,cu atat prejudecata e mai voinica,fiindca ai aparat s-o justifici.
-El esra brailean,nu?
-Da.
-Din ce familie era?
-Nu stiu.
-A introdus si un nou stil publicitisc in presa.
-Da.Stilul lui Nae Ionescu. Definitia lui Nae Ionescu e aceasta:meditatia metafizica mutata la nivel cotidian. Ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a facut asta in presa pana la el, nici Eminescu. Totusi cel mai mare jurnalist tot Eminescu este. Desi a fost un foarte mare ganditor,n-a filosofat in publicistica.
-Dupa parerea mea, Nae Ionescu a avut ambitia teribila de a revigora structurile populiste din Romania.Avea dorinta de a ridica anoimatul”in vedere”:taranii…taranii si omul comun, viguros si credincios.
-Nu e constructia lui asta? Exista un astfel de om? Spune cineva ca figura boierului de tara, asa cum o aveam noi, este constructia samanatoristilor.
-Da, asa este.
-Oare aceste figuri, exista?
-E o idealizare.
-Poate ca nici nu exista, poate ca un curent, Cuvantul, a facut un fel de taran Samanatorul…
-Nae Ionesu il concepea pe roman ca pe un taran invatat, dens de credinta. Pai, nu e realitate.
-Nici nu exista, poate.
- Pai, cum putem muta un om in cioreci in Academia Romana? Nu stiu.Si eu am trait zapaceala asta.Nu poti absolutiza taranul. Il poti iubi ca e vigurossi e roman autentic. Dac eu, ca taica-meu a fost popa si mama taranca, si tot ma indoiesc ca sunt roman, dar de un taran in cioareci nu trebuie sa te indoiesti, da-o in colo de traba. Ala e roman prin definitie.Ala duce ceoarecii la primarie si ii da certificat de roman.
- Mie imi e cumva straina conceptia asta. Cred ca si preotul si dascalul si notarul-care au fost tot in sat-nu cred ca erau mai putin romani decat taranul. Mintile luminate, care la noi sunt mari reprezentanti ai gandirii romanesti, cei mai multi carturari ai nostri, au iesit din familii de preoti, de dascali si de tarani. Spiritul romanesc si-a facut loc si in oameni care au iesit din familiicare sunt altele decat de tarani; si a fost trait autentic.
- Pai, eu ma gandesc la taran bio-istoric. Pentru ca el e purtatorul bio-istoric al romanilor. Fara cioarecii lui, aici traiau tatarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii…Pe cioarecii lui stam.
- Da. Poate ca asta e caracteristica lui Nae Ionescu, absolutizarea.
- Are Nae Ionescu un articol, “Romani si buni romani”.
- Nu l-am citit. Care e ideia din el, ca poate l-am citit, dar nu-I stiu titlul.
- Articolul e genial. Zice, domnule, un ovrei sau un neamt, orice, care e soldat viteaz, care e un cetatean corect, isi satisface obligatiile fata de fisc, de stat si de popor, care nu e tradatorsi care e credincios idealurilor romanesti, e un bun roman. Si o javra cu cioareci-care e o javra extraordinara-ala e roman. Asta e bun roman si ala e roman.Pentru Nae Ionescu conceptul de bun roman nu era nici etic, nici social, era ontic. Esti roman sau nu esti. Te nasti roman, nu te faci roman.
- Mi se pare ca a suferit foarte mult influenta germana, aici.
- Da’eu ce-am suferit? Noi suntem germani de limba romana. Ha,ha, ha.Nu e nici o rusine. E poporul cel mai inzestrat filosofic. Adica, propri-zis nu sunt ei cei mai inzestrati. Ca filiatia gandirii filosofice europene e asta: Italia antica si a Renasterii, Franta latina si Anglia tot latinaprin spirit, prin cultura si prin ratiune: ei sunt intemeiati de romani. Nu poate fi conceputa Europa nelatina. Latinitatea e dominanta europeana. Nu Germania. S-au zbatut germanii, dar sunt tot subalterni, ca si slavii.Ei apartin Europei care e formata din trei familii de popoare: familia popoarelor germane, a celor latine si familia popoarelor slave.Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin.
- Bine, dar sunt zonele de interferenta. Ce inseamna romanistica? Este tocmai stiinta acelei culturicare s-a creat pe ruinele Imperiului Roman si care a fost fecundata de geniul barbar, nu in ultimul rand germanic.
- Pai, germanii, s-au dus in Italia ca sa se intoarca acasa negermani. I-am spus unui neamt odata:”Voi germanii, credeti in autonomia voastra. Da’voi stiti cu cine semanati? Semanati cu o gaina care sta pe mal si dispretuieste o rata care inoata.”. Gaina nu poate sa inoate. Latinitatea e dominanta in Europa. Europa e o constructie nspirituala latina. Insa toti stau sub cupola acestui concept desemnat prin cuvantul arian. Rasa ariana, nu? Nemongola, neiudaica, ariana care se distinge de iudei si de mongoli etc…
- Care e nota distinctiva a evreului?
- Are geniu religios. Ei au creat doua religii, iudaica si crestina. Mai glorioase nu vad religii in lume.
- Sunt imitatori. Unii din ei devin “buni romani”. Ei sunt o rasa superioara, sunt parintii religiei noastre.
- Totusi, e interesant ca ei nu au lasat o cultura distinctain tarile in care traiesc, cum au facut nemtii, de exemplu.
- Pai, pentru ei cultura ibseamna religie. Restul este arta si stiinta. Cultura inseamna la ei spirit si numai ei au lasat cultura pr unde au stat, ovreii. Cultura Europei e iudaica si civilizatia e multiforma. Iude-germano-latina-slava.
- Cum sa intelegem atunci resentimentele fata de oevrei. Care este explicatia? E vorba de un sentiment foarte vechi. Stiti ca istoricul Tacit…
- Are si termenul puiens iudens. Adica, jidan imputit.
- Cum va explicati fobia aceasta, resentimentele aproape universala?
- Stilul lor de viata. Cand, in antichitate, au intrat in contact cu romanii, acestea ii intelegeau la nivelul sticlei. Nu stiau ce sunt. Nu semanau cu romanii. Eu, nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic. Nu-I intelegeau. De fapt, e un orgoliu din partea noastra.
- Ce invioratoare e pentru mine vizita dumneavoastra. Ma joc intre sentimentul letal al mortii si suferinta mea! Domnilor, va marturisesc cinstit, ma simt insingurat si neputincios. Uite acuma cat e ceasul?
- Suna la usa. Inseamna ca a venit mancarea!
- Da, intra.

Lucian Despa

 


ACASĂ | VIAŢA | OPERA | FOTOGRAFII | VIDEO | EVOCĂRI | LEGĂTURI | CONTACT

CopyLeft www.tutea.ro